Anima-Merlot și vârcolacii.

       În expozițiune, găsim masa cea rotundă în centru. Câteva scaune pliante, din acelea cu material textil, o băncuță, vopsită în alb. Spațiul, desfășurării acțiunii, este grădina aferentă casei în care domiciliez. În jurul mesei, avem iarbă, iar văzduhul este obturat de-o vivace viță-de-vie. Pe masă, avem 1 sticlă de apă minerală, un tirbușon, câteva pahare de vin roșu, un decantor, câteva pahare pentru servirea apei și 3 felinare realizare din 3 sticle de vin.
       Personajul principal este un Merlot, din Dealu Mare-Sahateni, realizat de doamna Aurelia Vișinescu, pe nume Anima 2009. Cast-ul continuă cu personajele secundare și anume: Merlot tot din 2009, din satul vecin Sahateni-ului, Breaza. Merlot de la Nomibo, realizat de domnul Vasile Lupu. Cel de-al doilea personaj secundar, este un Muscat, din grecia, insula Rhodos. Avem și un personaj episodic, un rose de origine Iberica, bun, răcoros și cinstit, în fine, un personaj episodic.
       Intriga e declanșată, de lupii din jurul mesei rotunde, care auzind un strigăt, din direcția Animei, se năpustesc violent, după un strop de sânge și carne. Mare le e durerea, când îmbucă din carnea roșie și co nstată că aceasta, e în criogeneză. Se sfătuiesc ei secunde interminabile în șir, și decid să transvazeze licoarea în decantor. După 3600 de secunde, chinul i-a sfârșit și lupii pot începe ritualul.
       Citez: "Anima a fost delicioasă, suculentă și extrem de complexă, dezvăluindu-și virtuțile treptat, sub formă unei piramide, ce avea la bază arome primare de magiun de prune, vișină coaptă și piper, secundar: nucă verde și ciocolată, iar terțiar: o vanilie omniprezentă însă nu sufocantă și lemn dulce. Complexitate aromatică, coboară apoi la nivel gustativ, însă nu brusc, ci domol. Găsim aici, note coapte de prune, vișine și lemn. Aromele nu intervin prea tare, nu abuzează de taninii rotunzi și feminini, ci stau undeva departe precum un demiurg ce-și urmărește creația și își face simțită prezența prin tot și nimic. Vinul își încheie numărul, electrizant dispărând, în urma unei cortine de fum și cireașă. One man show!"
       Merlot-ul de la Nomibo, a continuat seară cu succes, fiind un vin nebaricat, a venit cu aromele sale crude de vișină, piper și scorțișoară. Pe cât de puternic a părut în nas, pe atât de moale s-a prezentat în gură și pe atât de puternic și taninos în post-gust. A reușit să neutralizeze, papilele și să le trimită la culcare. Acum știm, că dacă i-am fi dat carne de vânat, ar mai fi stat nițel de povești.        Ce-l de-al doilea personaj secundar și anume Muscatul, elin, a fost deosebit de corpolent, te silea să-l mesteci. E vorba de un vin dulce, cu un alcool de 15%, bine integrat. Muscat fiind, aromele de lămâie, soc, busuioc, strugure, mere și pere, năpădeau pe tine. Un vin foarte reușit, care însă a picat într-un moment cam nepotrivit.

 Anima Merlot, 2009 - 6 stele din 7 
 Nomibo, Merlot, 2009 - 5 stele și jumătate din 7 
 Muscat de Rhodes, 2011 - 5 stele și jumătate din 7 

Petro Vaselo cochetează la Corso.

       Încă o degustare reușită, la cochetul bistro, din centrul Clujului, Corso. De data asta invitatul, a fost Petro Vaselo, un producător ce înfrumusețează cu vită-de-vie, dealuri din zona Timișoarei. Degustarea a fost prezidată de sommelierul Bogdan Raul Todor. Mi-au plăcut vinurile Italo-bănățenilor, au o tentă modernă, fruct mult la cele din gama entry-level, iar la cele din gama mid-level un plus de complexitate. 

       În debutul serii, ne-a încântat vinul spumant Bendis, vinificat din Pinot Noir. Bendis în mitologia Dacică, era zeița ce se ocupa cu destinele oamenilor, iar în numele ei se urneau legăturile amoroase dintre oameni. Ea personifica fertilitatea naturii, și era ocrotitoarea pământului sacru și fecund. Cu siguranță acest spumant, a fost o punte de legătură între lumea vinului și iubitorii ei, deschizând cu brio apetitul simțurilor.

       La turnarea în pahar, ne-a întâmpinat cu o culoare roză, romantică, dar și cu un perlaj fin, adânc și puțin persistent. Nasul, era impregnat din plin, cu drojdie și grapefruit, iar în plan secund capșuni și suc de afine. Gustativ, a fost plin, revigorant, cu o aciditate foarte bună cum era și de așteptat. Peste acest strat deosebit de fertil, erau așezate notele de dude albe și mure. Post-gustul, foarte interesant, untos cu note gemoase și ușor picante. 

5 stele și jumătate din 7

Alb de Petro Vaselo, 2012. A fost un Chardonnay interesant, nebaricat, cu o culoare galben-verzuie. La nivel aromatic a stat bine, cu arome ușoare de unt, citrice și o adiere de regina nopții. Gustativ, a fost echilibrat, rotund, onctuos, nu plesnea afară din pahar, ci mai degrabă poposea îndelung, cu toate că aciditatea era la locul ei. Notele de pere, unt, alune, precum și cele minerale au fost și ele prezente, dar nimic special. Un vin ok, fără pretenții.

5 stele din 7 

  

       Următorul pe listă, a fost Pinot Noir-ul controversat, Otarnița 2009. Un vin în clar declin, care mie însă, mi-a plăcut foarte mult. Un vin care din culoare, nu spunea decât că e un PN tipic, de 4 ani. Ei, aromele au fost foarte decadente, aproape că puțeau a grajd, balegă, ciocolată, vișină din vișinată și piele. Cu toate că, acest amalgam pare de-a dreptul respingător, eu l-am găsit chiar interesant, adică, nu era ceva comun, m-a făcut să-i acord atenție. Ba chiar l-aș vedea stând, foarte bine, într-o seară răcoroasă de vară, pe terasă, alături de un roman de Umberto Eco. Gustativ, a continuat povestea, nu s-a lăsat, însă pe lângă decadență, a venit cu o ușoară eleganță, dată de taninii rotunzi și de aciditatea plutitoare. Să nu uit și de notele de căpșună borșita, mure și vișinată. Post-gustul din păcate a fost scurt și atât. 

5 stele și jumătate din 7 

  

       Roșu de Petro Vaselo. Un Cabernet Sauvignon din anul 2011. Simplu și cinstit. Nas, plin de iaurt(fermentația malo-lactică), lemn, cafea, ciocolată și ceva fructe roșii. Gustativ vine cu un atac moale, cu un corp mediu, o astringență și un tanin copilăros, precum și note de ciocolată, mirodenii și vișinată. Post-gust alcoolic și cald. 15% volum alcool. 

5 stele din 7 

  

       Ovaș este un cupaj din CS cu Merlot cinstit. Vine cu un nas, foarte bine structurat și tipic. Găsim arome de Cassis, magiun de prune si vanilie, insa toate acestea, dau încă senzația de necopt, pesemne ca e cam tinerel vinul. În gură, stejarul nou își face simțită prezența, cred că e stejar românesc, dar nu bag mâna în foc. Vinul este viril, cu taninii și aciditatea sus, dar mai vrea să doarmă câțiva anișori în sticlă, să crească mare si tare. De arome nu duce lipsă, găsim vanilie, gem de prune, scorțișoară și cuișoare. Post-gustul, este lung, cald, dulceag și taninos. 

5 stele și jumătate din 7 

Feteasca Neagră

       Mă simt intru cȃtva, ȋncurcată apucându-mă de scris, poate că mi-am pierdut îndemânarea de la atâta fier, lemn și sticlă. Ba parcă, mi-ar poruncii cineva, să mă avântur în pahar și să-mi dau drumul la limbă. Nu! La naiba, eu am nevoie preludiu, pentru a mă putea exprima, la nivelul meu aristocratic. Ori cum vreau eu, ori deloc. Nu sunt un pișat de 10 lei, pe care să-l vâri în pahar, măi tembelule. Degeaba mă tot presezi, că nu vei scoate nimic de la mine, decât 750 ml de dezamăgire.
       Dar totuși cine sunt eu? nu vă grăbiți să întrebați naratorul, este la fel de habarnist ca și voi. Poate ar fi mai de folos, să mă întreb despre patimile mele, decât despre faptele vieții mele.Ciclul vieții mele, îl știm cu toții, sunt supusă nașterii și inevitabil morții. Sunt febrilă, nărăvașă, țigancă decadentă și o doamnă aleasă, doar cu cei ce se obosesc, să vadă mai departe, de dimensiunea mea profană, cărnoasă. Iubesc să intru în acest dans hipnotic, în care sunt vânată și transfigurată într-o fărâmă de viață de om.
       Ca să nu va lungesc agonia flăcăilor, sunt Feteasca Neagră ( grijă mare la impostoare ). Am să mă prezint vouă, în doi ani diferiți și în trei ipostaze de sine stătătoare. Însă nu am venit sigură, ci alături de mult-bârfită Tămâioasă Românească. Ea este o artistă, catalogată, ca fiind de-un orgoliu infernal. Cică, de câte ori își face apariția, se uită-n jur ca să priceapă, dacă vre-un băietan din public îndrăznește să n-o recunoască. Inițial, băietanii se-apropie din curiozitate, însă văzându-se prinși în parfumurile amețitoare, apropierea capătă o frecvență de viciu.
       Dar să revenim, la mine: am fost crescută, într-un"cartier" sărăcăcios din Dealu Mare, sărăcăcios pentru că solul din care m-am hrănit, era din calcar, cretă, piatră. Ve-ți spune că am devenit mai puternică, călită...poate aveți dreptate. Cu toate că solul este cum v-am spus, de soare nu am dus lipsă. Cocoțată pe colina Istriței, zilnic mă scălda Domnul în văpaie fierbinte de miere cerească. 
Nu vreau să mă plâng, dar acoperiș deasupra capului nu am avut niciodată, nici că mi-ar fi trebuit, noapte de noapte, luna și stele mi-au fost acoperământ. De multe ori însă am suferit, de pe urma ploilor, secetei și bolilor-dăunătorilor aferenți, precum și din pricina grindinei devastatoare. Poate că nu e bine, că sunt atât de săracă, dar nici să ai tot ce-ți trebuie nu e bine. Strămoșii mei, erau mai săraci și mai fericiți, pentru că rămâneau în contact cu natura.
       Privirea mea e arzătoare, ochii de catifea, iar carnația vișinie. În ipostazele din 2012, predomină violetul, iar în cea din 2009 cărămiziul. În prima ipostază(2012), sunt proaspăt ieșită din butoi de stejar românesc de 225 de litri, la a doua trecere. De îndată ce vei îmbuca din mine, îmi vei simții vigoarea febrilă, dar mai-nainte ai să te apropii de mine, iar aromele mele intense, de scorțișoară, piper, curry și vișinată, au să te facă să mă vrei în pieptul tău de mai multe ori. Iar eu voi veni de fiecare dată, cu câte ceva în plus, fie că e mentă sau coajă de portocală. Gura am să ți-o atac, blând, am să te las să-mi guști din voluptate, din coapsele-mi rotunde și dulci, apoi vei visa la ciocolată, magiun de prune, scorțișoară și vișină. Sunt puternică, te vei simții tot mai atras de mine, vei vrea să devii neatent, însă îți recomand să ai rațiunea și vigilența la îndemână, pentru mine 15 grade alcoolice, înseamnă o fetișcană de rând, eu am fost lăsată la supra-coacere, știu ce înseamnă zahărul și deshidratarea și forța pe care o capeți prin acest regim ascetic.
       Ce-a dea doua ipostază, mă găsește proaspăt dezgolită din protectorul butoi de stejar, care spre deosebire de cel menționat anterior, este nou. La vedere sunt la fel de prețioasă, însă spre deosebire de sora mea, care și-a păstrat tipicitatea cu capul sus, eu din conviețuirea cu lemnul nou, am căpătat arome de vanilie și ciocolată albă, precum și o scorțișoară mai accentuată. În timp, vei vedea că o voi depășii, ca și complexitate. Infruptandu-te din mine, gura ta va devenii sclava corpolenței mele, elegante și năbădăioase, vei fi intrigat de aceste contraste precum și de nota pură de cireașă amară.
       Ultima ipostază și cea dintâi întrupare, mă găsește matură, cu straie cărămizii. Aromele mele nu mai sunt, obraznice, ci sunt decadente, cu toate că abundă în caramel, gem de vișine, scorțișoară și amaretto. Eu nu mă mulțumesc doar să-ți ademenesc papilele, trebuie să-ți cuceresc fiecare petic de carne și să-mi las amprenta de vigoare și armonie asupra fiecărei biete celule.
       Aș fi vrut să-și așterne gândurile și Tămâioasa, dar e prea orgolioasă, pentru a contura un articol în comun cu mine, așa că rămâne pe următoarea dată. 

Partea II : http://dariuswine.blogspot.ro/2013/08/tamaioasa-romanesca.html

Cronica de pivnita #5: Chianti

       Pivnita-mama, hraneste sugarul(vinul), cu esenta realitatii istorico-geografice, temporale, supuse simturilor animale, dar si cu esenta celeilalte lumi, ale spiritului, ale imaginarului. Unele vinuri, isi vor insusii aceste doua realitati, traind si daruind simultan, perechea de suflari ale vietii. Astfel, Ingurgitand vinul ales, propulsarea pe marginea prapastiei ce desparte cele doua realitati, naste un "Carpe Diem", profund ancorat intr-o dimensiune umana, sensibila si cu o identitate de sine statatoare.
      Luna iunie, capricioasa, stavileste valul de caldura, ce sta sa se asterne peste zari, fapt ce m-a directionat si pe mine, catre un vin rosu, italian, compus in cea mai mare parte tot din Sangiovese, de la care sincer nu am avut pretentii prea ridicate.  Chianti DOCG, Stazione di Posta, 2009, sec, 12,5 volum alcool. Pus la pastrare, in luna aprilie a anului 2010.
      In primele 24 de ore, vinul nu a spus nimic, nu tu arome, nu tu note, degeaba ma rugam eu de el, ca ba mi pofta, ba mi sete, ba mi-e drag, nu a cedat la nimic, al dracului de vin. Fara a avea vreo tragere de inima, i-am mai dat o zi, sa se obisnuiasca cu soarta, inevitabila. La expirarea termenului, a inceput sa mai arunce cu niste vorbe, ici pe colo, ba ca e "piu caldo, piu freddo".
      Pe langa fitze si bosumflari, cam asta am gasit in pahar: Un nas static, cu o aciditate volatila deranjanta insotita de arome de piele, ciocolata, capsuni si piper. Gustativ prezinta o textura atoasa, pesemne ca e dezechilibrat, taninii sunt vulgari si amari, iar aciditatea o simti din plin in stomac si in post-gust. Iti lasa impresia ca s-au imbatat, atat taninii cat si aciditatea si se bat cu pumnul in piept, care mai de care. Si sa nu fiu atat de acid, corpolenta este buna, ferma, iar aromele de ciocolata si coacaze, mai inmoaie atacul. Doamne ajuta, ma duc sa mai imi incerc norocul odata.

4 stele si jumatate din 7

Cronica de pivnita #4: Femeia

       De multe ori imi place sa compar vinul cu o femeie frumoasa, care emana o fascinatie intensa si coplesitoare si care, uneori poate capata accentele delicate si seducatoare ale unei intalniri romantice, sau poate trezii un entuziasm molipsitor si plin de veselie. A savura, volutele acaparatoare, de gust, culoare si parfum ale vinului, poate avea aceeasi intensitate cu ascultatul de muzica, admirarea unei opere de arta, dar si lecturarea unei poezii si asta deoarece, in fond fiecare intalnire cu vinul, este un schimb de emotii, percepute prin vaz, miros, gust si desigur pipait.
       Intodeauna am gandit si am savurat vinul, fie el vulgar sau seducator, l-am privit ca fiind ceva special, extraordinar, unic. Uneori vad sudoarea muncitorului din vie, in lacrimile vinului, imaginatia si creativitatea oenologului, in complexitatea vinului, dar si maiestria, dedicarea, timpul si energia, inginerului viticultor.  
       Vinul iti transmite toate acestea, daca ai urechi sa auzi. Uneori iti povesteste, despre pamantul care l-a crescut, despre Soarele ce l-a mangaiat, despre ploaia ce l-a racorit, despre caldura care l-a calit si l-a fortat sa-si adune fortele si sa-si concentreze puterile.
       In aceasta seara, am mai debusonat un vin din pivnita si anume Lindemans, Bin 50, Shiraz, 2007, originar din Sud-Estul Australiei. Incarcerat in pivnita in luna lui Decembrie, anul 2009. In anumite cercuri din Cluj, aceasta recolta, este foarte bine vazuta, pretul unei sticle, trecand de 80 lei, in momentul de fata. Asa-dar, sa vedem ce are de spus si daca se ridica la inaltimea asteptarilor. Culoarea este inca potenta, desi bordurile caramizii si-au facut aparitia. Nasul este incantat de arome retinute si clare, de prune, piper, miere si biscuiti, dar si de o vanilie ceva mai prezenta. La nivel gustativ, isi etaleaza corpul intr-un galop, plin si destul de elegant, avand note simple si directe de piele, sunculita de porc, cirese. Post-gustul, este lung, viril si apropie cu nesimtire paharul de gura. E un Shiraz, foarte placut si merge de minune cu Pecorino Romano.                                                                                                                                                                                                                                  

6 stele din 7

Autobiografia vinului.

       Buna, astazi am sa va vorbesc despre mine, bineinteles la persoana intai. Sunt convins, ca cei mai multi dintre voi ma cunoasteti. Ne-am intalnit, la Botezul tau, mare bucurie a mai fost in familia ta, nu-ti mai aduci tu aminte, dar eram si eu acolo intr-un ungher. Apoi ne-am intalnit atat de des, la dragii tai bunici, eram tare fericit, cand ma scoatea, bunicul tau, afara din pivnita rece si ma salta in pieptul sau cald, de om frant de truda. Uneori, iti mai atingeam si tie buzele fragede, care se strangeau, cred ca nu mai voiai sa-mi dai drumul.
       Te-am vazut crescand, alungandu-ma din bratele tale, nu mai eram destul de tare pentru tine. Tu ai devenit rebel, ai alergat dupa himerele goale, ce clocoteau prin venele colegilor tai, himere imbracate in straie puternic alcoolizate si frumos colorate. La un moment dat, te-ai intors la mine, dar tu deja erai altul, nu mai erai copilul ce fugarea gainile prin ograda bunicii, nici eu nu eram acelasi ce-i drept. Insa prin mine, tu ai inceput sa-ti aduci aminte, de tine, ai capatat luciditate, iar eu nu te-am imbatat niciodata, te-am lasat doar, uneori sa mai profiti de mine, sunt si eu vin...la urma urmei.
       Trebuie sa-ti spun, ca pentru multi dintre semenii tai, am fost timp de veacuri, cale de scapare, multi au fost napastuiti de soarta, iar eu am contribuit la uitarea propriei lor conditii de exploatati. Am fost o consolare, pentru cel ce si-a ucis sotia, obosit si impovarat de strigatele acesteia, cand se intorcea acasa fara nici un ban, sotie pe care a iubit-o in amintirea juramintelor, duioase, dar si a vremurilor de exaltare. Nu-i judeca te rog, am fost vremuri grele, putini le-au facut fata.
       Dar sa revenim la noi. Mai ti minte, cand m-ai facut partas, intalnirii tale cu acea domnisoara, atat de tare v-am exaltat, v-am aratat acel, cer feeric si divin, iar mai apoi, am ramas doar noi doi, in noapte la lumina unei lumanari, eu iti dictam sloave, inaltatoare, iar tu cu zambetul pe buze si cu lacrimi in ochi, le asterneai domol pe o foaie galbejita. In mintea ta ai urcat nenumarate trepte ale cunoasterii, esti naiv, foarte naiv, baiatule. Iti spun ca am sa-ti raman fidel, pe tot parcurul vietii tale, scurte si nefolositoare, iar cand batranetea te va cunoaste, eu voi singurul tau confident. Inainte de a lua sfarsit, scurta noastre intalnire, am sa-ti prezint intruchiparea mea de astazi:

       Sunt un Sud-African(Nederburg) nascut in 2009, din tribul Shiraz. Am un miros, expresiv si direct, cu iz-uri de bacon crud, suc de coacaze, mure, bomboane si iaurt. Posed tanini rotunzi, copti, o aciditate revigoranta si ademenitoare, am o personalitate ludica si imbin armonios notele de lemn dulce, cafea, bacon si mirodenii. In post-gust ma gasesti, lung, cald si usor picant, cu amprente de gem de coacaze. Ma gasiti la Crama noastra, din Cluj-Napoca, la un pret accesibil.

6 stele din 7

Cronica de pivnita #1

Cronica de pivnita, reprezinta o serie de articole( cel prezent inclusiv ), ce au ca si scop analiza organoleptica, a vinurilor ce au zabovit, cel putin un an de zile, in privnita cu care am fost blagoslovit. Prafuite, zgribulite, orbite de-un intuneric tenebros, unele au supravietuit calirii, iar altele s-au stins, sangerand, strigate de lacrimi rosii, lacrimi stirivte de-un zid de sticla rece si un ciot de lemn saracacios.
Astazi, aduc in fata dumneavoastra, pentru a fi supusi procesului ancestral, un vin bordolez, si unul autohton, din podgoria Murfatlar.

Trei Hectare, Cabernet Sauvignon 2004-DOC-CMD. sec, 13,5 vol. alcool. Imbuteliat la data de 07.05.07. Incarcerat in pivnita, in August, 2009.
Avem de-a face cu o oxidare a vinului, pe langa dop s-a prelins, suficient vin, pentru ca acest lucru sa se intample.
Culoare este inca vie, nasul insa este inchistat, sters, pute a sosete nespalate, parca mai ofteaza niste amintiri de cirese si condimente. Gustativ, este mort, oxidat, acru cu un post-gust ucigator si dezgustator.



Chateau la Caussade 2009, Cupaj majoritar de CS si Merlot, AOC Medoc. 13 vol. alcool. Incarcerat in pivnita, in Septembrie, 2011.
Prezinta o roba densa, visnie cu tente negricioase. Olfactiv, domina scentul de prune uscate si afumate precum si stofa tipica cupajului clasic bordolez, stofa brodata in arome picante dar si visina, cassis si fum.
In gura, este viril, corpolent, serios, frumos echilibrat, cu exceptia unor tanini amari si greoi, uitati. Ne delecteaza cu note de cafea, ciocolata neagra, piper si lemn. Post-gustul este mediu si este insotit de acei tanini amarui, sacaitori, dar, uneori tuturor ne place, sa mai fim sacaiti, cate umpic.

5 stele si jumatate din 7

Fruity-fresh by Corcova

Bine v-am regasit dragi prieteni. Va scriu, aflat fiind la adapostul primitor si calduros al odaii mele. Iata e 26 Martie, si Clujul este ALB, ca barba lui Nea' Craciun. Vinul Alb si Rose-ul, rece si fresh mai au de asteptat nitica, nu de alta, dar se pare ca iarna are inca, resurse nebanuite. In urma cu cateva zile am participat si eu la  o degustare, ce a avut loc la Corso, stiti voi, bistro-ul cochet din centrul Clujului. Producatorul de vinuri, Corcova Roy&Dâmboviceanu, a facut o stationare la noi la Cluj, in locul mai sus mentionat, incarcati de Muscat Ottonel, Chardonnay, Feteasca Neagra, un cupaj rosu Cabernet Sauvignon/Merlot si un...Rose.
Prezentarea vinurilor a fost facuta, de domnul Serban Dâmboviceanu in persoana. Sa va spun cate ceva despre Podgoria Corcova: Aceasta a cunoscut gloria, pe cand era mosia printului Anton Bibescu, iar pe vremea comunismului ea a fost lasata in paragina. Podgoria cuprinde 55 de hectare, DOC Mehedinți-Corcova. De cand a fost preluata de cei doi parteneri, podgoria a renascut din propria cenusa, precum Pasarea Phoenix. Oenologul si directorul tehnic, al celor de la Corcova, este domnul Laurent Pfeffer, care da este strain si nu este un flying winemaker, precum sunt multi oenologi ai unor producatori autohtoni, mai noi pe piata. Sa trecem la vinuri:

Muscat Ottonel 2011, sec, 12,2% alcool.
Vinul are o culoare galbena cu inflexiuni albe luminoase. Nasul debuteaza cu aromele tipice soiului, pepene galben, miere, alaturi de mar verde si numca. La impactul cu gura insetata, pregatita de razboi, el e subtire, bland, impaciuitor, precum un dac in fata mortii. La acest nivel domina notele de gref si piersica. Post-gustul aduce a coaja de portocală(amară). Lipsa de aciditate este compensata de elenganta, evident atat cat este posbil.
5 stele din 7

Chardonnay 2011, sec, 13,5% alcool.
Aici avea de-a face cu un Chardonnay baricat partial si anume 40% fermentat in baricuri timp de 8 luni iar 60% fermentat in tancuri de inox. Nasul este expresiv, cu arome de migdale, iarba, toast si gutuie verde. Gustativ, avem note timide, de unt, mar, agrise, cremene, ce se impletesc cu un corp mediu si o aciditate usor picanta. Post-gust mediu onctuos.
5 stele din 7

Rose 2012, sec, 13,5% alcool
Vorbim de un blend de Merlot(23%) cu Cabernet Sauvignon(77%). Este un Rose roz :), trandafiriu-palid. La nivel olfactiv, vinul isi face de cap, te poarta prin arome de capsuni fragezi, pepene rosu, zmeura, dar si diverse prajituri umplute cu fructe de padure. Palatinul este bombastic, dulceag cu note de mar rosu, zmeura, gref si inghetata de zuppa inglese
6 stele din 7

Feteasca Neagra, 2011, sec, 13,8% alcool

O FN, proaspata ce nu a intalnit baricul, ci doar inoxul(6 luni). Culoare visinie cu tente sangerii. Nasul este simplu, fructat, cu arome de iaurt, visine si piper. Gustativ, este rotund si prezinta note frumoase de ciocolata, cafea, coacaze, piper. Post-gustul, este de durata medie, avand arome de caramel si cafea. Mi-a placut mult aceasta FN, o consider ca fiind autentica si cu o personalitate aparte. Editile viitoare cu siguranta vor fi mult mai evoluate, avand in vedere ca anul 2011, a fost prima recolta a viei, de 3 ani pe atunci. Felicitari Oenologului, pentru alegerea drojdiilor naturale, in defavoarea celor selectionate.
5 stele si jumatate din 7

Cabernet Sauvignon+Merlot 2009, sec, 13,8% alcool
50% maturat in baricuri frantuzesti timp de 12 luni, 50% maturat in inox timp de 12 luni. Nasul este serios si prezinta arome de coacaze, lemn si ciocolata. In gura se impletesc armonios arome clare de stafide, visine si lemn. Post-gustul este jucaus, astingent si lung. Un vin asemuit cu falnic cavaler, ce-si etaleaza virilitatea prin blazonul Casei Cabernet Sauvignon, iar nobilitatea prin finetea portului de Merlot.
5 stele si jumatate din 7

Va doresc o zi superba!

Minima Moralia!

20 februarie 2013, o zi ca oricare alta, timpul nu s-a oprit, poporul nu s-a oprit din muncit, energia cinetica, cat si cea potentiala, nu si-au incetat congruenta. Candva cuvantul avea putere, avea aripi, taia, vindeca, transfigura, alchimiza. Candva cuvantul, ´´putea´´, dar ce altceva decat sangele, insufleteste lesul uman, va spun si ce altceva decat virtutea confera duh cuvantului. Si ce altceva reprezinta mai bine virtutea decat plaiurile tarii, stropite cu sange de dac. Ei, pentru o zi pamantul Segarcei, cununat cu zestrele sale ancestrale, s-a mutat in cetatea de pe Somes, Cluj-Napoca. Vinul romanesc, imbracat in straiele si in pielea Domeniului Coroanei Segarcea, ni se arata stralucitor si plin de nadejde. Daca vinul romanesc de pana acum, s-a refugiat pe o insula dezmostenita de comunism, cautandu-si si intuindu-si identitatea si rolul, vinul romanesc de astazi, licoarea ce zace sclipitoare, in paharul meu, nu este altceva decat un deschizator de drumuri, un strigat de libertate elaborat. Vinul celor de la Segarcea, sub egida Minima Moralia, a refuzat supunerea, a refuzat realitatea, ce apasa cotidianul neindurator si gol. Va vorbesc despre un vin cu personalitate, care nu e mic lucru, in aceasta era a globalizarii. Minima Moralia ni se arata in 6 strigate inaltatoare si anume: Sinceritate, Onoare, Speranta, Daruire, Respect, Recunostinta. Lansarea acestor vinuri, a avut loc la, Cazinoul proaspat renovat din Parcul central. Evenimentul s-a aflat permanent, sub insemnele elgantei si sinceritatii. Din punct de vedere ampelografic, mi-a captat atentia soiul Marselan, aflat in cupajele rosii. Nu foarte des se intampla ca un soi nou sa-si faca aparitia. Totusi, cand se intampla acest lucru, trebuie sa-i acordam atentia cuvenita. Nu spun ca Marselanul este de azi de ieri, istoria lui luand nastere in 1961, unde altundeva decat in franta. Dar este un soi nou pentru Romania. El este rezultatul unei ameliorari dintre Cabernet Sauvignon si Grenache purtand amprenta celor doua. Fiind folosit in cele doua cupaje, Respect si Daruire, putem sa-i deducem caracterul doar prin metoda eliminarii.
Respect 2009: este un cupaj din Marselan si Cabernet Sauvignon, unde CS da tonul. Expresia vinului la nivel olfactiv este una complexa si bogata, debordand cu arome de piper, scortisoara, rozinchine si afine. La impactul cu papilele gustative, licoarea cameleonica, ia forma senzatiilor de dude, ciocolata neagra, lichior, portocala coapta, etalandu-si taninii deosebit de versati. In post-gust visina si lemnul tanar isi croiesc un drum lung si savuros. Un vin care prin fiecare picatura a sa exprima complexitate.
6 stele din 7
Daruire 2010: un cupaj realizat din Syrah, Cabernet Sauvignon si Marselan. Intalnirea cu paharul ne-a descoperit culoarea sa rosie cu borduri violacee. Nasul abunda in arome de magiun de prune, scortisoara si cirese. Gustativ dezvolta o puzderie de mirodenii, precum si arome de lemn ars si ciocolata. Corpul este unul mediu cu o aciditate buna, parca orice urma de defect, intr-o clipita a si disparut. Finishul mediu cu note de visina.
5 stele si jumatate din 7
Recunostinta 2008: Este un Cabernet Sauvignon pur sange, viril, puternic, expresiv si vartos, de-o culoare bordo inchisa. Nasul este cuprins de arome de cirese, vanilie, tiramisu, prajitura cu mere calda, iar gustul surprinde note de prune uscate si piper macinat. Finishul aduce cu el note de ciocolata si lemn, durata sa ramanand chiar si in aceasta clipa necunoscuta. Este un vin reusit, dar ca traire se situeaza sub Respect.
6 stele din 7
A venit si momentul desconspirarii vinurilor albe: Sinceritate, Onoare.
Sinceritate 2011: Un cupaj inedit din Vioignier baricat si nebaricat si Tamaioasa Romaneasca. Culoare, galbena cu tente verzuii. Nasul aduce a mar verde, nuci si caise confiate. Gustul e surprinzator de elegant, onctuos si armonios, avand note de lime si iarba. Post-gustul este lung si crocant.
6 stele din 7
Onoare 2011: Feteasca Alba, Chardonnay baricat si nebaricat, Sauvignon Blanc, Pinot Gris. Culoare galben aurie acompaniata de un nas fresh cu arome de citrice, poame necoapte, unt si pielita de strugure. Gustul este plin, rotund si picant cu note de agrise si gutui verde. Finish-ul este moale si scurt, lasa o senzatie de apa, pesemne ca e de la Pinot Gris. Este un vin mai auster, de familie buna.
5 stele si jumatate din 7
Seria este completata de un Roze, numit:
Speranta 2011: un alt cupaj neobisnut si interesant, alcatuit din Pinot Noir, Pinot Gris si Cabernet Sauvignon baricat. Vizual, poarta o roba roza cu tente trandafirii. Olfactiv, este usor alcoolic cu arome de capsuni, nucifere si mied. Gustativ dezvolta arome de iaurt de trandafiri si caju, lasand un post-gust obez cu note de nuci, fistic si alune de padure. Nasul, gustul, finishul se situeaza toate, pe aceeasi paralela senzoriala.
5 stele si jumatate din 7

Nomibo și un strop de sânge.

        A trecut un an de la prima si ultima mea vizita, in compania vinului celor de la Nomibo. Astazi am sacrificat o sticla, pentru a-i putea urmarii evolutia, suferita de-a lungul pastrarii in crama. Este vorba despre o Feteasca Neagra Single Vineyard, 2009, 16,4% tarie, baricata cu mult bun simt. Pentru a-i putea facilita capacitatea de comunicare si pentru a trece peste timiditatea tipica, am apelat la ajutorul decantorului. Astel, inca de la debusonarea sticlei, aromele vinului au inceput sa zburde prin incapere, improscand o aroma atat de autentica si reala de gem de capsuni. Dopul din pluta intreaga, era impregnat in proportie de jumatate de milimetru cu vin. Prelingandu-se licoarea pe marginea recipientului, ne-a etalat culoarea sa rosie bordo cu borduri caramizii, iar in pahar si-a dezgolit picioarele lungi si grele, apasate de alcool.

        Dupa 15 minute, vinul avand o temperatura de 15-16 grade :

Nasul s-a deschis frumos, cu arome de caramel, cirese, visinata si gem de smochine. La intalnirea cu insetata gura, a inceput sa denseze in ritmuri dulcege, cu pasi de lichior, ciocolata si lemn, artandu-mi corpul sau suplu si generos, perfect echilibrat. Finishul este frate cu eternitatea, acompaniat de note picante, dulci si fierbinti, senzuale. Interesant cum alcoolul este bine ascuns, cu toate ca isi poarta amprenta-i puternica in fiecare strop.

        Dupa 60 de minute, vinul avand o temperatura de 16-17 grade :

Nasul se imbogateste cu arome de fum de trabuc si piper. Gustativ detectam cireasa amara si peltea de gutui.

La o temperatura de peste 18 grade, o ia razna vinul, fiind violat de alcool.

Mi-a placut foarte mult personalitatea distincta, unica a acestui vin. Nu seamana cu nimic din ce am mai baut pana acuma, nu se incadreaza in tipare si totusi este o Feteasca Neagra tipica. Suflul sau este naravas, il simti invartosandu-ti venele, nelasandu-te sa dormi ore-n sir, energiziandu-ti extremitatile. Este puternic solar, viril, dar si feminin prin diversitatea si intensitatea aromelor si corpul robust. Nu stiu daca as putea sa adug ceva acestui vin si asta pentru ca fiecare piesa din acest puzzle pare sa fie la locul sau. Nu este un vin perfect dar este bizar de frumos! Un lucru e cert : urmatoarea intalnire ne va gasii pe amandoi mai batrani si mai nestiutori.

6 stele din 7

Muscat Ottonel de prima clasa!

     Subiectul activitatii hedoniste de astazi se numeste: Muscat Ottonel de la Crama Telna, demisec, anul recoltei 2009, centrul viticol Ighiu, D.O.C-C.M.D Alba Iulia. Un vin mai mult decat cinstit, la un pret mai mult decat accesibil. E la superlativ. In drumul sau predestinat, de a intalnii paharul(meu) de vin, licoarea se arata de culoarea galben-socata  si debuteaza cu arome de miere, flori de salcam si de mar, stafide, intr-un ton suav. Gustativ este onctuos, impregnat cu note de mar verde si miere, avand un corp elegant. In Post-gust sesizam o aciditate buna, prietenoasa, cu senzatii de corcoduse verzi. Merita servit alaturi de ceva branzeturi traznite italienesti. Doamne ajuta!

5 stele si jumatate din 7

Frica de sine a vinului românesc.

Încet, încet, vinul românesc, începe să respire din nou, aerul pământului mioritic și ancestral. Vinul românesc, este născut de pământul nostru matern și crescut în fașele stejarului protector. Curios fiind ca și ori și ce copil, privește în curtea vecinului,  obligat să împartă același parc de joacă, cu copilul chilian, francez, australian, sud-african. Însa copilul nostru se pierde centrifugal, înfricat, apăsat, hipnotizat de hainele alese, ale vecinilor săi. Frica moștenită din anii colectivizării, săpată cu brazdă adâncă, i-a șters orice tresărire de identitate vinului nostru. Spaima difuză, indusă de marile realizări, marile brand-uri precum și de curentele oenologice ale lumii, încolțesc licoarea dacică din toate părtile și îi creează acesteia o cumplita frică de sine. Vinul românesc trebuie să cunoască frica cea buna: frica de a nu se pierde în lume!

După un Merlot, șters și cu nimic deosebit al celor de la Vinterra, a urmat un vin care știam că nu mă va dezamăgii, Aligote-ul celor de la Gramma(recolta din 2009).

 

Black Peak, Merlot, 2004, sec, 13% alc.,Vinterra, podgoria Vînju Mare.

Culoare: roșie-cărămizie, încă susținută, dar vizibil în declin.

Nas: Se percep arome intense de coacăze și fructe roșii.

Gust: tipic, fin de Merlot, ciocolată

Post-gust: mentă, puțin acrișor

Corpolență bună.

Necesită decantare(decantor) 30 minute.

3 stele și jumătate din 7.

Gramma, Aligote, 2009, sec, 13% alc., Casa Olteanu, Iași

Culoare: palidă, spre galben-pai.

Nas: Mieros, citric, proaspăt precum o adiere de vânt, flori albe, surprinzător după 30 de minute nasul evoluează, delectând simțurile cu arome de alune prăjite.

Gust: De-a dreptul delicios, bogat, cu note de ananas, acizii încă tineri, ceea ce-i conferă o rezistență încă câțiva anișori.

Post-gust: lung ce amintește de unt de arahide.

Corpul este elegant si onctuos

5 stele și jumătate din 7.  

Hristos a Înviat!