Anima-Merlot și vârcolacii.

       În expozițiune, găsim masa cea rotundă în centru. Câteva scaune pliante, din acelea cu material textil, o băncuță, vopsită în alb. Spațiul, desfășurării acțiunii, este grădina aferentă casei în care domiciliez. În jurul mesei, avem iarbă, iar văzduhul este obturat de-o vivace viță-de-vie. Pe masă, avem 1 sticlă de apă minerală, un tirbușon, câteva pahare de vin roșu, un decantor, câteva pahare pentru servirea apei și 3 felinare realizare din 3 sticle de vin.
       Personajul principal este un Merlot, din Dealu Mare-Sahateni, realizat de doamna Aurelia Vișinescu, pe nume Anima 2009. Cast-ul continuă cu personajele secundare și anume: Merlot tot din 2009, din satul vecin Sahateni-ului, Breaza. Merlot de la Nomibo, realizat de domnul Vasile Lupu. Cel de-al doilea personaj secundar, este un Muscat, din grecia, insula Rhodos. Avem și un personaj episodic, un rose de origine Iberica, bun, răcoros și cinstit, în fine, un personaj episodic.
       Intriga e declanșată, de lupii din jurul mesei rotunde, care auzind un strigăt, din direcția Animei, se năpustesc violent, după un strop de sânge și carne. Mare le e durerea, când îmbucă din carnea roșie și co nstată că aceasta, e în criogeneză. Se sfătuiesc ei secunde interminabile în șir, și decid să transvazeze licoarea în decantor. După 3600 de secunde, chinul i-a sfârșit și lupii pot începe ritualul.
       Citez: "Anima a fost delicioasă, suculentă și extrem de complexă, dezvăluindu-și virtuțile treptat, sub formă unei piramide, ce avea la bază arome primare de magiun de prune, vișină coaptă și piper, secundar: nucă verde și ciocolată, iar terțiar: o vanilie omniprezentă însă nu sufocantă și lemn dulce. Complexitate aromatică, coboară apoi la nivel gustativ, însă nu brusc, ci domol. Găsim aici, note coapte de prune, vișine și lemn. Aromele nu intervin prea tare, nu abuzează de taninii rotunzi și feminini, ci stau undeva departe precum un demiurg ce-și urmărește creația și își face simțită prezența prin tot și nimic. Vinul își încheie numărul, electrizant dispărând, în urma unei cortine de fum și cireașă. One man show!"
       Merlot-ul de la Nomibo, a continuat seară cu succes, fiind un vin nebaricat, a venit cu aromele sale crude de vișină, piper și scorțișoară. Pe cât de puternic a părut în nas, pe atât de moale s-a prezentat în gură și pe atât de puternic și taninos în post-gust. A reușit să neutralizeze, papilele și să le trimită la culcare. Acum știm, că dacă i-am fi dat carne de vânat, ar mai fi stat nițel de povești.        Ce-l de-al doilea personaj secundar și anume Muscatul, elin, a fost deosebit de corpolent, te silea să-l mesteci. E vorba de un vin dulce, cu un alcool de 15%, bine integrat. Muscat fiind, aromele de lămâie, soc, busuioc, strugure, mere și pere, năpădeau pe tine. Un vin foarte reușit, care însă a picat într-un moment cam nepotrivit.

 Anima Merlot, 2009 - 6 stele din 7 
 Nomibo, Merlot, 2009 - 5 stele și jumătate din 7 
 Muscat de Rhodes, 2011 - 5 stele și jumătate din 7 

Tămâioasa Românescă

       Feteasca, e ceva aparte pe această scenă a teatrului hedonist românesc. E mai vorbăreață și năstrușnică draga de ea. Nu mă dezic de orgoliul meu, face parte din suflul meu și îmi conturează personalitatea. Eu sunt mai aromatică, înțeleg mai bine valențele naturii umane. Păcatele ei nu-i permit să acompanieze un distins desert, zahărul necesar, ar ucide-o, ar face-o de neînțeles și cine mai știe câte altele. Cu toate că lumea mă vede ca o artistă, din pricina parfumului meu natural, eu vă spun că sunt mai degrabă o măicuță, o soră, o stareță. Chiar și o Mantis Religiosa(Călugăriță), care se roagă pentru Soare(hrană) și pentru iertarea păcatelor semenilor, fiind însă prima care comit aceste păcate ritualice. Ei!... eu nu-mi voi ucide semenii devorând trupul acestora, pentru a-mi îndeplinii destinul, să nu vă gândiți la așa ceva.
       Eu duc o mare povară de arome, zahăr și fragilitate. Eu aș vrea ca lumea să-și verse-n mine toate păcatele sale, aș vrea să fiu pentru păcatele oamenilor, cum este acea bandă lipicioasă pentru muște. Cum altcumva poți îndrepta păcatele comise, împotriva semenilor, decât purtând povara acestor păcate. Poate fi o sarcină mistică păcătuirea,  păcătuirea intensă și frecventă, pentru a epuiza încărcătura de rele, pe care demonul, le pretinde de la omenire, în consecință pentru a-i despovăra pe frații și surorile noastre mai slabe, neînstare să exorcizeze aceste tumori ce i-au înrobit. Doresc să fiu tămâia ce atrage răul, îl înghite și îl trimite înapoi în neant, nu tămâia ce alungă întunericul prin lumina sa.
       De aceea astăzi, vin  purtând insemnele celor două extreme, cea seacă și cea dulce. Cea dulce, născută în 2011, iar cea seacă(sec) în 2012.
       În anul 2012, m-am dus la supracoacere, astfel am căpătat o culoare portocalie, atipică, ce aduce a Tămâioasă bătrână. Mi-am format un profil aromatic, bogat, original, dulceața atingerilor senzuale de miere de tei, soc și stafide, trădând vinificarea în sec. În gură, glicerolul mă va îndulcii și-ți va învăluii întreaga cavitate bucală, lăsând doar o bucățică de limbă, nesimțită în fața acestui spectacol gustativ. Aciditatea este atât de bine integrată, încât ți-ai amintii de ea, doar în lipsă ei.
       În anul 2011, am acumulat peste 320 grame de zahăr, a fost un an tare bun, aș putea spune că m-am iluminat. Vinificată în dulce, consider că sunt exprimarea perfectă a unei Tămâioase Românești. Culoarea, este galbenă plină precum fânul. Zarea o sfințesc cu multă tămâie, apoi atac cu arome de flori de tei și soc, precum și senzații de pomello și lychee. Gura ți-o ling, cu multă miere, ananas și floare de salcâm, totul într-o notă de delicatețe și finețe. Durata post-gustului nu poate fi determinată, deoarece, gura este mereu alimentată de o nouă înghițitură hapsână. Să vă mai spun ceva, după 24 de ore, lăsată singură să zac în pahar, în cramă, am fost aceeași Tămâioasă, plus câteva arome noi, cum ar fi piersica coaptă și deloc note oxidative.
       Nu mi-am spus numele, până acuma, din orgoliu, ar fi trebuit să mă cunoașteți, până acuma, dar fie, Tămâioasă Românescă, Nomibo, Dealu Mare.

Partea I: http://dariuswine.blogspot.ro/2013/07/feteasca-neagra.html

Cronica de pivnita #2

       O intalnire cu fostii colegi de liceu, in cazul meu, este intotdeauna placuta si trecuta prin filtrul vinului, se lasa cu depanari de amintiri, mai mult decat incantatoare, ce fura zambete melancolice, zambete de bucurie, zambete pierdute in timp. Vinul a fost atent ales, legatura spirituala infiripandu-se, instantaneu, odata cu intrarea-n pivnita a oaspetilor. Un vin francez, a atins coardele sensibile ale prietenilor, precum si un Merlot, clasic de Dealu Mare.
       Astfel doua, efemere sticle de vin, s-au stins pentru a da viata unor clipe, ce sfideaza timpul. Un lambrusco bianco sanatos a fost servit, pe post de dezlegator de limbi, alaturi de cateva felii delicioase de cozonac de casa.
Francezul: Bru, Syrah, nascut in sudul Frantei, Vin de Pays d'Oc 2008, 13 vol. alc.
Romanul: Vinarte, Red Paradox, Merlot, DOC Dealu Mare, 2005, 13 vol. alc.


       Syrah-ul,  a fost incarcerat in pivnita in Iunie, 2010. Culoarea, inca vie, artagoasa, visinie ce vine catre tine. Aromele sunt sobre, incarcate de izuri animale, de vanat, trufe si magiun de prune. In gura, isi dezvaluie, echilibrul, caracterul prietenos, baubil, precum si notele retinute de cafea si mure. Eu, sincer ma asteptam sa fie mai fructat, probabil ca este umpic decazut. Vinul, a trecut, paharul a ramas, precum si depunerile masive, ce poarta marturie, stilului de vinificatie.

5 stele din 7

       Merlot-ul, a fost incarcerat in pivnita in Octombrie 2009. Colorat, elegant, stralucitor, nimic fortat. Nasul, surprinzator, cu iz-uri de trufe, ciuperci coapte si parmezan maturat din greu. Notele de cafea si ciocolata neagra, s-au topit in cele de lichior de visine, incantand palatinul, alaturi de corpul inca generos si usor taninos. Post-gust lung, poveste.

5 stele din 7

The amazing Lacerta-wine!

Lacerta este unul dintre producatorii relativ noi, pe piata de vinuri autohtona, insa notorietatea si-a luat picioarele la spinare si a atins niste cote ametitoare intr-un interval scurt de timp. Acesti domni si doamne, isi fauresc vinurile in zona viti-vinicola Dealu Mare, care alaturi de prestigioasele Bordeaux, Saint-Emilion si Toscana, isi impart paralela 45. Cuvantul care descrie cel mai bine vinul produs de Lacerta Winery, nu este lacerta(soparla) ci excelenta. O gasim in vie, in crama, in vin si nu in ultimul rand in oamenii dedicati acestui frumos proiect. Un lucru interesant si cred ca Lacerta este printre primii producatori din Romania, daca nu chiar primul, este utilizarea butoaielor de stejar rusesc de 225l pentru maturarea vinurilor. De ce gasesc acest lucru interesant? fiindca spre deosebire de stejarul francez, care este responsabil de arome vanilate cu tente picante( arome rezultate din compusii volatili: vanilina, eugenol etc.), cel rusesc imprima vinului note mai elegante si arome dulcege ( incercati vinurile de la Bodegas Valdelana, Agnus ). In premiera, fiind imbuteliate de 3 zile(rose Blaufrankisch, Pinot Gris si Muscat Ottonel) Lacerta si-a trimis copiii la joaca, in Cluj-Napoca, La Corso Bistro, alaturi de tutorele lor oficial Bogdan Raul Todor. Sa-i dam bice:

Rose 2012, 14% alcool, ceea ce din punctul meu de vedere, e mult prea mult, in arsita soarelui, el trebuie sa-mi astampere setea, si sa nu-mi incinga sangele, care deja e vai de capul lui. In orice caz acest vin trebuie servit rece, cateva grade celsius si nimic mai mult. Culoarea este roza aduce a petale de trandafiri, aparte. Nasul este ierbos si fresh, iar gustul abunda in capsuni si cirese, insa corpul este mult prea subtire pentru un alcool atat de tare. Avand in vedere ca vinul inca nu a avut timp sa se pupe cum trebuie cu sticla, cred ca un 5 stele din 7 ar trebuii sa fie atinse, in cateva saptamani.
Asezonare: salate usoare, peste alb, preparate light.

Pinot Gris 2012, sec, 14% tarie alcoolica. Culoare limpede alb cenusie. Olfactiv este incantator, insumand aromele usor citrice cu cele de flori de mac, flori albe de salcam si ananas. Gustativ este picant, fructat cu note de caise si papaya. Post-gustul fiind lung si piperat.
5 stele si jumatate din 7.
Asezonare: Gustari reci, branza de capra, peste slab, somon.

Muscat Ottonel 2012, sec fratiorilor. Nasul este fabulos, aromele de pepene galben, tasnind efectiv din pahar, provocand o avalansa de saliva in gura. Dar nu se opreste aici, din stanga te paleste zmeura iar din dreapta mai bland un pumn de dude albe. Se vede ca e Muscat Ottonel de la o posta. Gustul nu se lasa nici el mai prejos, tabarand cu note de mar verde, iasomnie, Chasselas Dore copt si agrise. Post-gustul fiind suav si dulceag. Abea astept sa vad evolutia acestui vin peste cateva luni. Nasul acesta ar trebuii prins si facut un parfum pentru femei din el. 6 stele din 7 cu un potential de 6 stele si jumatate din 7 in curand.
Acum sa trecem la categoria grea si anume vinurile rosii.

Pinot Noir 2010, sec. Maturat timp de 12 luni, in butoaie de stejar frantuzesc, austriac si rusesc, la prima si a doua utilizare. Culoare rosie eleganta si stralucitoare, aduce la catifea visinie. Ei bine, vinul acesta l-am baut cu nasul, cu ochii si cu cerul gurii. Am avut impresia ca am o gradina sub palatin. Si daca Dimitrie Cantemir se margineste numai la a lauda viile de la Cotnari, cutezand sa sustina ca vinul de aici »este mai ales si mai bun decat alte vinuri europenesti»motivul pentru care il omite, pe cel izvorat din Dealu Mare, este acela ca Descriptio Moldaviae se oprea cu descrierea la Dunare. Nasul te prinde intr-un vartej de visina, ciocolata si capsuni, aratandu-si stofa aleasa. Gustativ te adulmeca usor, mai intai cu-o visina carnoasa, apoi cu o pruna dulce, vinul se afla intr-o constelatie organoleptica complexa si bine inchegata. Post-gustul aduce a frisca cu fructe rosii si vanilie. Pe parcursul serii, tot sorbeam din Pinot-Noir-ul acesta, am ajuns la trei pahare si mi-am spus: vinul acesta nu te imbata, te invioreaza, te intinereste.
6 stele din 7 si este in urcare de forma.

Merlot 2010, sec, doar 1,6-2% zahar rezidual, 14% alcool. Baricat timp de 12 luni, iar mai apoi maturat alte 7 luni in pivnita. Culoare sangerie plina. Olfactiv aduce a mure,afine, magiun de prune, fum, toate adapostite intr-un beci rustic. Gustativ m-a luat prin surprindere cu tonalitate sa ridicata si austeritatea corpului. Aromele de tiramisu, visine dar si zahar ars au facut din acest vin unul delicios. Post-gustul, are atingeri de cuisoare si visinata.
5 stele si jumatate din 7

Restul fotografiilor le gasiti aici : Degustare Lacerta at Corso