Să vă spun sincer, este un spumant ce poartă doliu după triumfurile lui trecute. Un băutor de Pinot Noir mai încet, s-ar putea să-o îndrăgească și s-o încerce de câteva ori, însă oxidarea e prea agresivă. Dânsa, are o perlație lipsită de consistență și vlagă, un șirag de perle mari și grosiere. Olfactiv degajă arome de drojdie, pere, gutui dar și fier, apoi vin fructele confiate, siropul de tuse și caramelul.
La nivel de papile este subțire, aduce mult cu un cidru(oarecare) și lansează note de cafea, peltea și mere oxidate. Culoarea este strălucitoare, densă și tare aurie. Retro-gustul e mediu și cremos, nimic notabil. Nu cred că piață va înghiții un astfel de spumant. Au nevoie dragii de ei, de o infuzie puternică de tinerețe și prospețime. Cine știe poate o vor împrumuta sau...fura de undeva?!
PS. Doamne iartă-mă e 100 de lei la ei pe site.
4 stele și jumătate din 7
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu